Intalniri cu tinerii

2015-01-28, Fapte 1:9-26

Primul capitol al Faptelor Apostolilor continuă cu descrierea sumară a vieţii ucenicilor Domnului Iisus Hristos de la înălţarea Sa la cer, de pe muntele Măslinilor, şi până la pogorârea Duhului Sfânt. Perioada este una foarte scurtă, mai exact zece zile. Comunitatea ucenicilor cuprindea aproximativ 120 de persoane şi era formată din cei unsprezece apostoli (ştim din evanghelii că Iuda, cel de-al doisprezecelea apostol, s-a sinucis după condamnarea Domnului), femeile care îi urmaseră lui Iisus în timpul vieţii, Maria, Maica Domnului, şi fraţii Lui, şi probabil alte persoane dintre cei care fuseseră ucenici. Luca ne spune că „toți aceștia, într-un cuget, stãruiau în rugãciune” (Fapte 1:14).

Am putea să ne gândim că această mică comunitate creştină era puţin dezorientată. Domnul Iisus Hristos se înălţase la cer promiţându-le pe Duhul Sfânt, şi poate ei nu ştiau încă cu exactitate ce aveau de făcut. Un indiciu în acest sens ar fi că Faptele Apostolilor ni-i prezintă pe apostoli cum au rămas miraţi, uitându-se la cer.

Și privind ei, pe când El mergea la cer, iatã doi bãrbați au stat lângã ei, îmbrãcați în haine albe, care au și zis: Bãrbați galileieni, de ce stați privind la cer? (Fapte 1:10-11)

Şi atunci cum procedează? Se roagă. Un lucru foarte important de observat. Ştim că Însuşi Domnul Iisus Hristos se ruga adesea şi ne-a învăţat şi pe noi să facem la fel.

Privegheați și vã rugați, ca sã nu intrați în ispitã. Cãci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios.” (Marcu 14:38)

În rugăciune Îi spunem lui Dumnezeu problemele cu care ne confruntăm, grijile care ne apasă, păcatele şi ispitele cu care ne luptăm, Îi mulţumim pentru toate şi Îl slăvim şi ne încredinţăm viaţa în mâinile Sale, ştiind că El pe toate le lucrează spre binele nostru. În rugăcine împlinim recomandarea Mântuitorului de a cere, de a bate, de a căuta, şi tot din cuvintele Lui ştim că Dumnezeu ne va răspunde dându-ne ceea ce ne este mai de folos, aşa cum face un părinte pentru copiii săi.

În afară de faptul că se rugau, Luca ne relatează şi un eveniment special din cadrul comunităţii creştine: alegerea unui înlocuitor al lui Iuda Iscarioteanul, cel care L-a vândut pe Domnul Iisus şi care apoi s-a spânzurat. Cel care prezidează adunarea este apostolul Petru. Acesta vede în ceea ce a făcut Iuda Iscarioteanul o împlinire a cuvintelor Scripturii.

Bãrbați frați, trebuia sã se împlineascã Scriptura aceasta pe care Duhul Sfânt, prin gura lui David, a spus-o dinainte despre Iuda, care s-a fãcut cãlãuzã celor ce L-au prins pe Iisus. (Fapte 1:16)

Probabil s-a referit la pasaje cum ar fi:

Chiar omul cu care eram în pace, în care am nãdãjduit, care a mâncat pâinea mea, a ridicat împotriva mea cãlcâiul. (Psalmul 40:9)

Este important să observăm felul în care Petru vorbeşte despre Scriptură. Ar trebui să avem în vedere trei aspecte. Primul se referă la inspiraţia dumnezeiască a Scripturii. Regele David a scris mare parte dintre psalmii adunaţi în cartea cu acelaşi nume, dar Petru consideră că însuşi Duhul Sfânt a vorbit prin el. Al doilea aspect se referă la faptul că Petru consideră că cuvintele Scripturii se referă la viaţa Domnului Iisus Hristos, iar al treilea la faptul că încearcă să trăiască potrivit cu însemnătatea lor pentru propria sa viaţă (propunând alegerea unui înlocuitor pentru Iuda).

Cãci este scris în Cartea Psalmilor: "Facã-se casa lui pustie și sã nu aibã cine sã locuiascã în ea! Și slujirea lui s-o ia altul". (Fapte 1:20)

Alegerea se face prin tragere la sorţi, probabil inspirându-se din modul în care se luau unele decizii prin Urim şi Tumim de către marele preot, în conformitate cu legea lui Moise. Putem observa caracteristicile cerute pentru un candidat: un bărbat care a petrecut cu Domnul Iisus Hristos, începând de la botez şi până în ziua înălţării la cer, precum şi misiunea sa (cel puţin în accepţiunea lui Petru): să fie martor al Învierii Lui.

Deci trebuie ca unul din acești bãrbați, care s-au adunat cu noi în timpul cât a petrecut între noi Domnul Iisus, începând de la botezul lui Ioan, pânã în ziua în care S-a înãlțat de la noi, sã fie împreunã cu noi martor al învierii Lui. (Fapte 1:21-22)

Comunitatea este cea care alege candidaţii, apoi se roagă, şi apoi trag la sorţ.

Și au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis și Iustus, și pe Matia. Și, rugându-se, au zis: Tu, Doamne, Care cunoști inimile tuturor, aratã pe care din aceștia doi l-ai ales, ca sã ia locul acestei slujiri și al apostoliei din care Iuda a cãzut, ca sã meargã în locul lui. Și au tras la sorți, și sorțul a cãzut pe Matia, și s-a socotit împreunã cu cei unsprezece apostoli. (Fapte 1:23-26)

Observăm din nou menţiunea despre rugăciune. Erau într-un impas, şi atunci s-au rugat lui Dumnezeu pentru a-i ajuta. Oare şi noi facem la fel? Atunci când avem o problemă, sau o grijă, sau o lipsă, sau când ne luptăm cu o ispită, alergăm oare la Dumnezeu în rugăciune pentru a-i cere ajutor şi petru a ne încredinţa viaţa în mâinile Sale?

 

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
La manastirea Cernica La manastirea Cernica

Sunt lucruri pe care ți le dorești să se întâmple, sunt lucruri pe care reușești sa le planifici să se întămple și sunt lucruri care se întâmplă pur și simplu... Am plecat sâmbătă 09 aprilie 2016 spre Mănăstirea…

Comunitatea tinerilor ortodocși Sf. Ștefan - Cuibul cu barză Comunitatea tinerilor ortodocși Sf. Ștefan - Cuibul cu barză

Anul 2016 este Anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și în acest spirit am demarat un proiect de constituire a unei comunități a tinerilor din parohia noastră. Bunul – început l-am pus deja de anul…

Dictionar Ortodox